Healthy Friday


Nu ştiu dacă v-am mai menţionat lucrul acesta, dar în urmă cu câţiva ani, înainte să plec în Belgia, eram foarte slabă (adică la 1,80 m cântăream doar 58 kg). Şi ca orice tânără inconştientă, mă credeam invincibilă şi cu un metabolism foarte rapid, astfel încât nu-mi respectam orele de masă şi sub nici o formă nu mâncam sănătos. Încă nu mă angajasem, deci nu mă lovisem de sedentarism, iar cumva, în cărţile mele, abuzul acesta asupra sănătăţii mele nu avea cum să aibă rezultate permanente. Ei bine, iată că acum, 5 ani mai târziu, la aceiaşi 1,80 m am aproape 65 kg (am făcut o pauză de o lună înainte de Paşte şi toate cele 5 kg pe care le dădusem mândră jos prin exerciţii intense şi mâncat sănătos viguros s-au bulucit vertiginos înapoi) şi, asemenea lui Sisif, trebuie să o iau de la capăt cu bolovanul meu…

Dar pentru că sunt o darnică şi pentru că pietroiul lui Sisif e mai uşor când î(ț)i împarţi greutatea cu alţii, iată care sunt produsele pe care nu trebuie să le evităm în alimentaţie:

Top 10 plante bogate în proteine:

  • Quinoa – nu conţine gluten, ceea ce o transformă într-un aliment excelent pentru pacienţii cu celiachie. Conţine aproape de două ori mai multe fibre decât celelalte cereale. Are o concentraţie ridicată de riboflavină (B2), ce ajută la îmbunătăţirea metabolismului şi la producerea de energie corectă. Este o proteină completă, ceea ce înseamnă că acoperă toată nevoia organismului de aminoacizi. Este, de asemenea, bogată în fier şi calciu şi reprezintă o sursă de mangan, magneziu şi lizină.
  • Seminţe de cânepă – sunt proteine complete, bogate în vitamina E. Cresc nivelul de energie şi al ratei metabolice şi scad tensiunea arterială. Îmbunătăţesc funcţionarea organelor şi imunitatea. Reduc simptomele sindromului post-menstrual şi al crampelor menstruale. Reduc inflamarea încheieturilor şi simptomele artritei.
  • Seminţe de dovleac – sunt singurele seminţe alcaline din această lume acidă a dietelor. 100 grame de seminţe de dovleac asigură 54% din necesarul zilnic de proteine. Reprezintă o sursă bogată de vitamina B prin conţinutul ridicat de tiamină, riboflavină, niacină, acid pantotenic, vitamina B6 şi acid folic. De asemenea, ajută în lupta împotriva depresiei (componenta chimică L-triptofan este ingredientul secret care îţi îmbunătăţeşte starea de spirit). Plus, studiile (cercetătorilor britanici 😀 ) sugerează că ingerarea seminţelor de dovleac ajută la prevenirea formării unor formaţiuni de pietre la rinichi, precum pietre de oxalat de calciu.
  • Seminţe de chia – seminţele sunt încărcate cu vitamine şi minerale şi reprezintă o sursă excelentă de fibre, proteine şi antioxidanţi, fiind şi cea mai bogată sursă de acizi graşi omega-3. Consumul lor duce la reducerea durerilor articulare, ajută la pierderea în greutate, emite impulsuri de energie şi protejează împotriva bolilor grave, precum diabetul şi bolile de inimă.
  • Seminţe de floarea-soarelui – sunt o sursă excelentă de vitamina E şi este principalul „topitor” de grăsimi al corpului. Conţin cea mai mare proporţie de fitosterol dintre toate celelalte seminţe indicate în diete, fitosterolul reducând nivelul de colesterol din sânge, prin urmare reducând şi riscul producerii unor anumite tipuri de cancer. Seminţele de floarea-soarelui sunt şi o sursă bună de magneziu, ajutând astfel la reducerea astmului şi a tensiunii arteriale mari, riscului de atac de cord şi de accident vascular cerebral.

  • Fasole – deşi nivelul exact de elemente nutriţionale depinde de tipul de fasole consumat, fasolea conţine, în medie, 116 calorii pe jumătate de cană (unitate de măsură internaţională în bucătărie), 8g de proteine, 6g de fibre şi aproape nici o grăsime. Fasolea e o sursă excelentă de fibre, cupru, acid folic, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu şi zinc. Consumul de fasole ajută la prevenţia bolilor de inimă, diabet şi cancer.
  • Mazăre – nu conţine colesterol şi e săracă în grăsimi şi sodiu. Îţi hrăneşte muşchii şi creierul, iar fiecare cană de mazăre gătită conţine 8,5g de proteine, de două ori mai mult decât o lingură de unt de arahide. Aceeaşi cană de mazăre fiartă conţine 9g de fibre şi 9,5g de zahăr natural, ce oferă creierului glucoză, fără a produce acel sugar rush de care ne tot vorbesc americanii.
  • Linte – reprezintă un important pol al nutriţiei, fiind o sursă excelentă de potasiu, calciu, zinc, niacină şi vitamina K şi e deosebit de bogată în fibre alimentare, proteine slabe, acid folic şi fier. Lintea nu este doar una dintre cele mai vechi leguminoase frecvent consumate în istorie, dar este şi cea mai simplu de pregătit, deoarece nu necesită un timp îndelungat de înmuiere ca la fasole, de exemplu. O singură cană de linte preparată conţine 16g de fibre alimentare (63% din necesarul recomandat zilnic pentru o dietă de 2000 de calorii a unui adult) şi ajută la prevenirea accidentelor vasculare, cerebrale, bolilor de inimă, diabetului, apariţia colesterolului în sânge şi hipertensiunii arteriale.
  • Broccoli – dacă este gătit la abur, ajută la reducerea colesterolului mai mult decât broccoliul consumat crud. Conţine 3 fitonutrienţi glucosinolaţi care sprijină toate etapele din procesul de detoxifiere al organismului, inclusiv activarea, neutralizarea şi eliminarea bacteriilor nedorite. De asemenea, în broccoli întâlnim o combinație neobișnuită de vitamina A (sub formă de beta-caroten) și vitamina K, iar pentru persoanele care au nevoie să-și suplimenteze vitamina D, poate fi alimentul ideal de introdus în dietă.
  • Sparanghel – probabil v-am făcut deja capul calendar cu proteinele, dar sparanghelul este calea ușoară de a obține proteine din combinații care de obicei ar acumula doar calorii (ca garnitură la ouă ochiuri sau înmuiat în maioneză). Fiecare bețișor conține doar 4 calorii, iar 80g de sparanghel gătit conține doar 0,6g de grăsimi. E bogat însă în vitamina A, acid folic și fibre alimentare, toate acestea jucând un rol important în lupta împotriva cancerului. De asemenea, conține mult potasiu (controlează presiunea sângelui), rutină și fier, ce sporesc imunitatea. Și nici nu conține colesterol. Și pentru că știți că mereu păstrez ce-i mai bun pentru final (apoteoic!), sparanghelul a fost considerat din timpuri imemoriale drept cea mai afrodisiacă legumă, deoarece acidul folic (foarte bogat în sparanghel) declanșeaza histaminele (enzime care declanșează orgasmele).

Nu sunt vegetariană și nu propovăduiesc renunțarea definitivă la carne, dar cred că pe lângă o friptură bine pregătită e indicat să avem și o garnitură delicioasă și sănătoasă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s