Alegerea Louisei


Mai ţineţi minte voi acest preview? Continuarea o găsiţi mai jos:

„Ştia însă că scopul ei nu era acela al unui companion. La câteva ore după naştere, după ce tehnicienii aveau să se asigure că semnele ei vitale erau în regulă şi nu se afla în pericol să contracteze vreo boală neobişnuită, Lorena urma să calce pe rogojină şi să participe la prima ei lecţie de Jeet Kune Do. Abia când profesorul său avea să fie mulţumit de loviturile ei, tânăra putea trece la Krav Maga.

Scufundată în lichidul vâscos, Lorena încercă să zâmbească. Cunoştea deja mişcările, le repetase de mii de ori în minte, dar nerăbdarea de a fi deja afară, capabilă să se mişte, să vorbească, să respire aproape că o sufoca cu nelinişte. Îşi dorea să fie aproape de perfecţiune, iar faptul că rămăsese legată de un sistem imperfect pentru atât amar de vreme o speria şi îi crea o stare de anxietate. Se afla deja de câteva zile în starea de veghe când sistemul suferise prima defecţiune şi epurase în adâncuri o treime din surorile sale. Stupidul motiv, acela că un procesor trimisese date greşite computerului central, nu reuşise să-i înlăture Lorenei strania senzaţie că nu toţi reprezentanţii unei specii urmau să supravieţuiască. Doar cei mai puternici. Doar cei aleşi.

Modelul P25HC4 era versiunea îmbunătăţită, feminină, educabilă, capabilă de sentimente, a androidului de atac Jack 2.1. Era, de asemenea, primul model căruia îi fusese adăugat un uter organic, despre care tehnicienii garantaseră că, după 2-3 încercări, avea să susţină viaţa. Memorând ultimele date generate de computerul staţiei de finalizare, Tatăl îşi trecu palma peste carcasa metalică a tubului în care se afla Lorena. Îi aparţinea, era a lui. În momentul acela, la doar câteva ore distanţă de naşterea atât de aşteptată, bărbatul realiză că propria-i creaţie era perfectă.

 

Louise se trezi în toiul nopţii asudată, ţipătul încremenindu-i pe buze. Întinse braţul către Alex, dar îşi aminti la timp că nu rămăsese la ea. Nu o mai făcuse de câteva săptămâni, dar pentru prima oară de când se petrecuse lucrul acesta, simţi un gol în piept, ca şi când ar fi avut nevoie de el. Să fie lângă ea, să o ţină în braţe. Se aruncă din nou între perine, trăgându-şi cearceaful până sub bărbie, dar somnul evită să se întoarcă. Se adunaseră prea multe întâmplări nefericite, într-un timp prea scurt. „De ce?”, se întrebă ea, strângând din pleoape până simţi durere, „de ce am vrut să mă întorc la viaţa aceasta?”

Liniştea în care se afundase, fugind de Marius, de Alex, de lumea violentă care o acaparase în trecut, ar fi trebuit să-i fie de ajuns. Darren ar fi trebuit să fie de ajuns. Să o facă să se simtă în siguranţă. În schimb, rolurile lor se inversaseră; el devenise protejatul, comoara de nepreţuit a existenţei Louisei, iar ea… când încetase să mai fie ea toate aceste lucruri? Şi când începuseră să conteze toate aceste lucruri pentru ea? Louise era un mecanic al dinamicii, întâlnea o greşeală, un defect, şi printr-o simplă atingere, descoperea soluţia, iar greşeala, defectul, înceta să mai existe. Repara lucrurile. Le îmbunătăţea. Se îmbunătăţise pe sine de atâtea ori, încât dacă se căuta acum pe sine – ea, prima, Louise cea originală – în sine, lumina îi licărea la fel de stins ca a unei stele pe moarte. Era veche, bătrână. Spiritul ei murea. Atunci ce căuta aici, în compania cuiva atât de trecător precum un fir de nisip în vânt, jucându-se de-a dragostea? Darren nu-i fusese de ajuns? Andrew? De ce se încăpăţâna să rămână lângă Alex, lângă Marius, când ştia cu certitudine că relaţiile cu oricare dintre ei nu mai puteau fi reparate?

Răspunsul îi veni la fel de natural precum soluţia unei probleme aparent fără rezolvare. Aveau nevoie de ea. Iar ea avea nevoie de ei. Senzaţia că deasupra lor, a tuturor, plana un pericol necunoscut, se agăţă de ea şi se cuibări lângă Louise, ocupându-i lui Alex locul pe perină. Femeia se răsuci sub aşternut, clipind rar de câteva ori, încercând să creioneze cu ochii minţii primejdia, dar riscurile refuzară să i se arate. Poate că nu putea spune cu exactitate ce o neliniştea, dar pentru prima oară în 50 de ani, Louise adormi învăluită în certitudinea că nu mai era singură. ”

 

Capitolul nu este, evident, terminat. E mare minune că m-am reapucat de scris. Dar m-am lăsat lovită de inspiraţie zilele acestea – muzul îşi face datoria cum trebuie, pesemne – şi am decis să mai dau o şansă ideii. Louise mai are multe de spus, prieteni 🙂

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Alegerea Louisei&8221;

  1. IsselMilly zice:

    Nu stiu de ce ma mai mir, de ce atunci cand am senzatia ca le-am vazut pe toate, vii tu si imi tragi un pumn in figura [figurativ vorbind desigur] si ma faci sa iti citesc in cateva ore, lucrari ce ar fii trebuit sa le citesc acum cateva luni.

    siincer cand ai inceput proiectul pe a-e, incepusem sa citesc, dar cumva [si aici te rog sa ma scuzi] mi se parea o lucrare foarte bine scrisa, dar cu nimic mai deosebita ca altele de gen, apoi au venit capitolele cele mai interesante. aflu lucruri noi si ma trezesc intr-un univers sf, nu doar foarte bine scris dar si extrem de captivant… si undeva extrem de curajos.

    nu pot cere mai mult decat sa continui, sa vad aceasta lucrare terminata pentru ca poate am spus acest lucru de cateva ori in viata, dar o vreau cu autograf, primita personal de la tine atunci cand vom ajunge intr-un final sa bem totusi macar o cafea impreuna 😀

    huggoi cat casa,
    Milly

    • pisicu' zice:

      Ah, Milly, nici nu stii cat imi lipseste a-e… Dar mai ales voi, comunitatea 😀

      Cand am incheiat articolul de scris, in urma cu cateva zile, din greseala, in loc sa scriu „Louise mai are multe de spus”, am adaugat un u in plus si a iesit supus. Pe masura ce corectam, am realizat ca subconstientul meu avea dreptate; personajul meu cel mai indraznet mai are multe dihanii de supus. Sper doar sa mai fiti pe langa mine cand o sa le ucid din scris.

      Loved your comment terribly much!

      Pups & hugs

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s