Another Earth


Rar mi-a fost dat să văd un film sci-fi cu atât de multă încărcătură emoţională, mai multă chiar decât capodopera Mr. Nobody. „Another Earth” nu este un science fiction clasic: nu întâlnim alieni alergând pe stradă, cerul nu este purpuriu şi nici nu părăsim planeta pe care ne-am născut. Întâlnim însă un personaj spectaculos, Rhoda, care ne plimbă prin povestea inocenţei ei şi care ne face să privim în interiorul nostru şi să ne analizăm propriile euri.

O vedem cum sărbătoreşte intrarea la MIT şi cum se bucură la aflarea veştii că o nouă planetă, asemănătoare Pământului, tocmai a fost descoperită în Sistemul nostru Solar. Rhoda, jucată impecabil de Brit Marling, este o prezenţă puternică, iar camera de filmat nu poate sta mai mult de un cadru departe de ea. De aceea o şi vedem îndeaproape distrugându-şi viitorul o dată cu accidentul în care răpeşte vieţile a 3 inocenţi.

Patru ani mai târziu, noua planetă, botezată Earth 2, este vizibilă cu ochiul liber pe cer, iar Rhoda este o inadaptată, incapabilă să stea în preajma propriei familii sau să relaţioneze cu oricine îi calcă în cale. Perfect capabilă să-şi vadă de viaţă, să meargă la facultate sau să obţină o slujbă care să-i pună în evidenţă calităţile, tânăra femeie preferă să se ascundă în obscuritate şi se angajează ca femeie de serviciu la un liceu.

Penitenţa ei merge atât de departe încât se duce până în faţa casei unicului supravieţuitor al accidentului, decisă să-şi recunoască vina. Îşi pierde însă curajul şi, în schimb, începe să-l ajute să-şi reclădească viaţa. John Burroughs (William Mapother, interpretul infamului Ethan din „Lost”), compozitor de succes şi profesor la Yale, este un bărbat căzut în patima alcoolului şi care se încăpăţânează să trăiască în trecut, până când Rhoda intră în viaţa lui şi o curăţă de reminiscenţele crimei sale. La propriu.

Cum spuneam şi mai sus, „Another Earth” nu e un SF obişnuit, deci trebuie să fiţi pregătiţi pentru o adâncă explorare filosofică (nu recomand filmul împătimiţilor de acţiune) a regretului, vinei, iertării şi compasiunii pe fundalul unei planete-oglindă care se apropie din ce în ce mai mult cu fiecare cadru.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s