Divoşenia pisicului


A trecut ceva timp de când m-am privit în oglindă şi am decis că este ceva la mine care nu-mi place. Ei bine, glumesc. Nu e nimic care să nu-mi placă. Mai greu însă să ajungi să-mi placi dacă vrei să te ţii după mine, pentru că adeseori obişnuiesc să trântesc uşi în nas şi să duc cu zăhărelul. Nu pentru că nu mi-ar plăcea compania cuiva – din contră, e foarte posibil să întâlnesc pe cineva care să mă facă să uit că oja nu se potriveşte cu geanta – dar aerele mele de divă reprimă orice apropiere care mi-ar putea afecta statutul privilegiat.

Rezultatul? Nimeni nu a învăţat că sunt expertă în atunci-când-te-aştepţi-mai-puţin. Poţi să petreci luni de zile în compania mea, să crezi că mă cunoşti, numai să te trezeşti într-o bună zi că pisicu’ îşi schimbă blăniţa, dar năravul ba. Motivul? De când am eu nevoie de motive pentru a face cum mă taie capul?!

Sunt perversă şi misterioasă, tind să descopăr sensul vieţii, sunt sedusă de cunoaştere [de-aia citesc tot felul de romane obscure cu care nu-şi mai consumă nimeni neuronii, pentru că de fiecare dată când te uiţi la Acces Direct ţi se mai sinucide o carte din bibliotecă]. Bineînţeles, prima mea misiune a fost să învăţ să desenez perfect bastonaşele. La atributul meu de divă se adaugă şi faptul că pot să mâzgâlesc cu emfază [şi talent caligrafic] cartonaşele pentru autografe.

După cum probabil ţi-ai dat seama până acum, am un ego care ar putea face să roşească chiar şi un Leu şi pot fi orice îţi doreşti tu, mai puţin modestă. Întotdeauna militez pentru ceva – în special pentru bun gust în outfitul purtat la serviciu şi sunt mai mereu fascinată de propria capacitate de convingere [pe care o exercit în special asupra populaţiei masculine care roieşte în jurul meu].

Trăiesc cu capul în nori şi deşi corpul meu este prezent mai mereu printre voi, muritorii, acesta este doar o prezenţă fizică. Mintea mea străbate întinderi mari, mai puţin însă prin locuri cum ar fi bucătăria.

Şi pentru că sunt Vărsătoare, motto-ul după care mă ghidez este ia mai toarnă-un păhărel. Sunt recunoscută în mediile elitiste pentru cât de rezistentă sunt la licorile bahice, cu toate că sunt conştientă că astfel de plăceri îmi vor distruge în cele din urmă ficatul, dar nu are a face, oricum o să mor tânără şi frumoasă. Şi pentru că mereu e rost de una caldă şi una rece, pentru fiecare motiv de bucurie trebuie să scormonesc şi după o doză e suferinţă masochistă.

Toate aceste auto-flagelări psihologice te-ar putea înduioşa. Nu este cazul! Tot tu vei înghiţi de fapt fiecare strop de venin pe care îl pun la păstrare pentru tine. Pot fi extrem de inventivă în tehnici de manipulare şi torturi psihologice, iar bipolaritatea mea este deja celebră. De la un moment dat încolo, s-ar putea ca ceaiul de tei sau cana cu lapte călduţ dinainte de culcare să nu-ţi mai fie de ajuns. Dacă adaugi la astea şi crizele de paranoia şi numărul prietenilor imaginari care se înmulţesc ca iepurii pe lângă cei reali, e cazul să ceri ajutor specializat. Pentru mine.

Dacă voi avea nevoie şi de un concediu… specializat, asigură-te că mă trimiţi într-un loc unde mă pot întâlni cu mulţi colegi de zodie. O divă ca mine, Vărsătoare pe deasupra, nu poate funcţiona decât dacă e înconjurată în mod natural de alţi Vărsători cu inclinaţii similare. Deşi nu există o statistică în acest sens, e aproape sigur că această zodie a produs cel mai mare număr de lunatici de până acum. [Şi, indubitabil, ne-am adunat toţi la serviciu 😀 ]

Cum îmi supravieţuieşti? În primul rând, nu încerca să mă înţelegi. Nu mă sufoci, îmi oferi spaţiu [eventual te muţi într-un colţişor de cameră şi laşi furiile să se desfăşoare] şi timp pentru a explora şi descoperi misterele care se află dincolo de făptura mea mirobolantă. Îmi oferi cadouri, dar reţine că nu-mi plac surprizele neaşteptate. Eşti sincer cu mine până la un nivel brutal – cu menţiunea că atunci când vine vorba de persoana mea trebuie să-ţi îndulceşti reproşurile într-atât de mult încât nu mai sunt deloc reproşuri – şi îţi cumperi cartea „Cum să ne descurcăm cu personalităţile dificile”.

Acum că ai toate detaliile pe care, poate, le scăpasei din vedere, spor la cucerit!

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Divoşenia pisicului&8221;

  1. pisoiu' zice:

    Acest articol trebuie servit cu o tava plina cu lamaie feliata. Propozitia si feliuuuuuuutaaaaaa… 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s