Fish Tank


Din nou un film britanic independent pe lista mea de recomandări, avându-l pe Michael Fassbender [despre care am mai vorbit aici] în distribuţie. Trebuie să recunosc că după ce l-am urmărit a trebuit să iau o pauză de vreo două ore în care să nu prestez nici o activitate intelectuală, pentru că aveam nevoie să-mi pun un pic ordine în gânduri.

Filmul narează povestea Miei, o tânără de 15 ani care provine dintr-o familie destrămată. Mama ei este o femeie de natură îndoielnică, ce nu poate menţine o relaţie pentru o perioadă prea îndelungată, iar sora Miei îi calcă pe urme surorii mai mari, fiind pe punctul de a fi exmatriculată. Paralelele cu lumea reală sunt năucitoare: Katie Jarvis, cea care o interpretează pe Mia nu este actriţă de profesie, ea primind rolul după ce a fost surprinsă de către directorul de casting certându-se cu prietenul ei la metrou şi a fost într-adevăr exmatriculată din cauza problemelor cauzate. Revenind la poveste, Mia îşi petrece zilele fără un scop precis, sperând să ajungă dansatoare, pentru aceasta antrenându-se de dimineaţa până seara într-un apartament gol dintr-unul din blocurile aflate în cartierul său.

Viaţa ei ia o întorsătură neobişnuită când mama sa aduce acasă un nou prieten – interpretat de Michael Fassbender -, iar Mia, pentru prima oară în întreaga sa viaţă, întâlneşte pe cineva căruia îi pasă şi care îi acordă atenţia cuvenită. Ce ar putea merge mai rău de atât în viaţa cuiva care nu a cunoscut niciodată bunătatea? Ohoho, nici nu aveţi idee. Dar mai întâi, să urmărim trailerul.

Bun, deci Connor intră în viaţa acestor femei şi le scoate din letargia în care se afundaseră. Mia îşi doboară zidurile pe care le construise în jurul său, permiţându-i lui Connor şi nu numai lui să arunce un ochi în sufetul ei. Este dificil să scrii un articol despre filmul acesta fără a include spoilere, aşa că mă voi opri, cu menţiunea că este un film făcut despre viaţă. Personajele sunt carismatice, reale, palpabile, acţiunea este bine închegată şi credibilă, iar cel mai important atribut al întregului film este chiar clişeul central. Da, aţi citit bine, filmul este construit pe o serie de clişee care nu fac decât să evidenţieze natura vieţii pe care o trăim. „Fish Tank” este o pildă a dezinteresului părinţilor faţă de copii, a lipsei acute a dragostei şi a vulnerabilităţii de care dăm dovadă, uneori în cele mai prost alese momente. Mia este o personalitate puternică, temându-se totuşi să facă alegerile pe care şi le doreşte, iar apariţia lui Connor o ajută să vadă lucrurile cu mai multă claritate. Sau nu. Asta rămâne să descoperiţi voi 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s