O incursiune pe insulă


Nu ştiu câţi dintre voi ştiu cu ce mă ocup eu în timpul liber. Nu ştiu câţi dintre voi aţi citit măcar un singur rând, dar promit să remediez imediat situaţia. În această seară vă prezint un fragment dintr-una din variantele capitolului 7 din Insula Albă, proiect personal pe care intenţionez să-l finalizez până la sfârşitul anului.

„De câteva zile trăiam cu o angoasă în suflet pe care nu o puteam învinge oricât de mult m-aş fi străduit. Desigur, se petrecuseră multe şi în interiorul familiei Hobb, toţi transformându-se treptat din nişte persoane în compania cărora petreceam momente plăcute în indivizi tăcuţi şi secretoşi. Nu mai îndrăzneam să vizitez biblioteca, deoarece Ophelia şi Kaya o transformaseră în tărâmul lor particular, iar cu Dimitar şi Cyrus nu împărţisem mai mult decât politeţurile obligatorii de fiecare dată când ne întâlneam pe coridoare sau când luam masa împreună, lucru repetat cel puţin de două ori pe zi.

Ophelia se străduia vizibil să nu-şi schimbe comportamentul faţă de mine, dar ştiam instinctiv că mă considera vinovată de tot ce începuse să meargă prost pe insulă o dată cu venirea mea.
– De parcă ai putea fi vinovată că i s-au ofilit Maurei trandafirii din grădină.
Am zâmbit, ridicându-mi privirea din cartea pe care o ţineam pe genunchi şi din care nu citisem nici măcar o pagină. Mad se apropia înceţişor de mine, întinzându-mi un bucheţel de flori de câmp, cules de el prin drumeţiile sale de la o Bibliotecă la alta, pe când străbătea insula. Am întins mâna pentru a apuca micul buchet, mulţumindu-i.

– Cum te mai simţi astăzi? m-a întrebat luând loc pe bancă, lângă mine, păstrând totuşi o distanţă decentă.
Mad Hobb era poate singurul căruia nu-i păsa cum descoperisem insula şi fiecare clipă pe care o petreceam în compania lui era un motiv de bucurie. Prima poezie pe care o compusesem în ani i-o citisem lui într-o seară, la asfinţit, strângându-mi genunchii la piept pe aceeaşi băncuţă pe care ne aflam acum. Lui îi plăcuseră versurile mele, eu credeam că mai am de lucrat, dar el îmi apucase mâna şi sărutând-o cu tandreţe, îmi mărturisise că nici un gramountez nu-mi putea egala talentul de a jongla cu rimele. Chicotisem.

– Mult mai bine, mulţumesc de întrebare. Cred că nu am mai avut nici un coşmar noaptea trecută, am recunoscut eu coborând vocea.
– Crezi?
Am clătinat uşor din cap. Aproape nu-l crezusem când îmi mărturisise că oamenii de pe insulă nu visau niciodată şi, mânată de o curiozitate atât de necaracteristică mie, într-o zi, la masă, întrebasem ce se întâmplă când cineva visează.
Deschide o ferestruică în alt plan al existenţei noastre, iar acest lucru nu este permis.

Răspunsul sosise de la Cyrus, care se oprise câteva clipe din mestecat pentru a-mi explica mie, pe cel mai politicos ton pe care îl auzisem în viaţa mea, o lecţie pe care, îmi explicase Mad mai târziu, orice copil gramountez era dator s-o înveţe.

Dar eu nu eram unul dintre ei şi, cu atât mai mult, nu puteam împiedica revenirea coşmarurilor care, de fiecare dată erau mai vii şi mai expresive. După discuţia pe care o pornisem în acea seară la cină nu mai deschisesem niciodată subiectul, Mad fiind singurul căruia îi povesteam visele avute. Bietul de el, degeaba îl făceam părtaş la nedumeririle mele, şi el le experimenta pentru prima oară, ca şi mine.
– Vreau să ies, Mad. Să vă vizitez Insula, i-am şoptit eu, aplecându-mă spre urechea sa.
Era complicele meu în atâtea taine şi mi-ar fi părut rău ca oricine altcineva să ne surprindă secretele. Dar, ca de fiecare dată, avea să mă refuze politicos.”

După cum spuneam, nu e mare brânză, ci doar o variantă din cele la care tot lucrez de câteva zile. Sunteţi liberi să criticaţi 🙂

Anunțuri

Un gând despre &8222;O incursiune pe insulă&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s