Când lucrurile bune ajung la final


Acum două zile am descărcat Swan Song, episodul 22 din mult-iubitul meu Supernatural. Şi l-am privit împreună cu pisoiul original şi pe măsură ce scenele se derulau una câte una, ceva mă îmboldea să dau un tweet în care să mă plâng de faptul că este, probabil, cel mai prost episod din istoria serialului: scene tăiate scurt sau filmate prea mult, ca şi cum regizorul lăsa camera să meargă dincolo de limitele rolului, surprinzându-i pe actori căutându-şi cuvintele.

Aparent, de la acest post până acum două zile, ceva s-a întâmplat cu serialul care m-a ţinut lipită de monitor mai bine de un an. Parcă producătorii, ca şi fanii, ajunseseră la un punct în care se săturaseră de poveste, de actori, de cum decurgea acţiunea. Să fim serioşi, câţi dintre noi ar vrea ca ceea ce ştim despre îngeri să fie, de fapt, doar o istorie frumos împachetată de către Biserică?

Mai grav, parcă s-a întâmplat ceva între episoade. Sam a oscilat între a spune „Da” diavolului şi a spera că lucrurile se vor îndrepta în cele din urmă, printr-o minune dumnezeiască, pentru ca în final să ajungă prins în propriul său trup, bucurându-se la crimele pe care Satana le înfăptuieşte în numele său. Şi deşi făcuse o înţelegere cu împieliţatul (ce-mi place cuvântul acesta!), îl bate pe Dean într-un cimitir, locul unde ar trebui să aibă loc faimoasa luptă dintre Diavol şi arhanghelul Mihail, până îi umflă ochii, după ce dintr-o pocnire a degetelor îi omoară pe Castiel şi Bobby.

După acte crude, precum cele enumerate mai sus sau când rădea de pe faţa pământului american (căci, nu-i aşa, toate plăgile, molimele, invaziile de extratereştri şi demoni au loc numai în America), Satana se simţe brusc emoţionat la vederea unor soldăţei din plastic, pe care Sam îi îndesase în portieră când era mic şi chiar după reconstruirea maşinii după accidentul de la sfârşitul celui de-al doilea sezon (parcă…), tot acolo se găsesc. Mă rog, dacă producătorii au vrut să-i păstreze pentru impresia artistică, fie. Deci Satana se emoţionează, dându-i lui Sam, cel prins în propriul trup oportunitatea de a se recâştiga pentru o secundă, fix de cât are nevoie pentru a deschide cuşca Iadului şi a se arunca înăuntru, nu înainte, totuşi, de a-l trage şi pe Adam-Michael după el.

Sezonul şi implicit serialul se încheie cu Dean ducându-se la Lisa (o mai ţineţi minte?), cu Chuck, profetul, încheiând de scris seria romanelor avându-i ca protagonişti pe fraţii Winchester, care după ce bea şi ultima gură de whiskey dispare (după o asemenea scenă eu zic că Chuck era Dumnezeu) şi cu Sam stând în întuneric, pe strada pe care locuieşte Lisa, uitându-se la fratele său.

Acum, dacă producătorii sunt inteligenţi, lasă povestea aşa şi nu mai filmează nici un alt sezon. Eventual, pot deschide seria filmelor pentru marele ecran, pentru că saga Superatural nu şi-a epuizat potenţialul. Ideea ar fi să nu distrugă eroii unei noi generaţii.

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Când lucrurile bune ajung la final&8221;

  1. Oana zice:

    Sunt atât, dar atât de acord cu tine. Sam oscilează cam des între a-l accepta pe Lucifer și a spera că totul se va rezolva de la sine, iar Dean este mai nehotărât decât acel Dean cu care ne-am obișnuit. Michael folosindu-l pe Adam pe post de gazdă e lame, mereu mi-am dorit să îi văd pe cei doi Winchester față în față luptându-se la capacitatea lor maximă.

    Am zis că nu mă mai uit la restul episodului când Lucifer l-a evaporat pe Castiel dintr-o suflare, la fel pe Bobby.

    M-am bucurat că nu au dezvăluit locația unde se afla Dumnezeu, dar jocul de-a ”E mort, nu-i pasă, e pe Pământ” a fost iritant. Însă au dat cu bâta în baltă cu dispariția misterioasă a lui Chuck, lăsând loc de interpretare pentru fiecare. De asemena nu am reușit să-mi dau seama dacă trickster-ul a fost de la bun început Michael, pentru că în episodul în care ziua de marți se repetă la infinit și Dean moare asemeni iepurilor din reclama de la Duracell (ca să citez pe cineva), Michael (sau trickster-ul) îi ține lui Sam o morală cam ”dumnezeiască” despre faptul că nu își poate salva fratele.

    Și da, ar fi fost excelent dacă s-ar fi oprit la sezonul 5 și ar fi continuat cu un film.

    • pisicu' zice:

      Iii, mulţumesc pentru aprecieri. Sinceră să fiu, nu pot zice că sunt de acord cu tine cu privire la oscilaţia sau înclinaţia pe care au avut cei doi fraţi spre a ceda lui Lucifer sau Michael. Cel puţin Dean de la bun început a fost hotărât, cel puţin din punctul meu de vedere. Când s-a dus, chipurile, să trateze cu Zachariah pentru a-i permite lui Michael să-i folosească trupul, am fost foarte dezamăgită. În schimb, mă aşteptam ca Sam să cedeze, pentru că el este cel slab. Nu ştiu, pentru mine e foarte clar care sunt rolurile pe care le au cei doi fraţi. Da, poţi zice că Dean e dependent, dar asta pentru că el îl iubeşte sincer pe Sammy. Dacă poţi numi trei lucruri pe care Sam le-a făcut pentru Dean din lipsă de interes o să renunţ la teoria mea, dar cred că, cel puţin în legătură cu asta, am dreptate când zic că Sam este un profitor care terfeleşte dragostea familială. Nu mai zic de ultimul episod, când aproape l-a ucis pe Bobby, care i-a fost ca un tată. Revenind la „lupta la capacitatea maximă” la scurt timp după ce am început să urmăresc SPN mi-am dat seama că, deşi extrem de sângeros pe alocuri, acest serial nu are nimic a face cu violenţa. Cei doi fraţi se confruntă des pe parcursul celor 6 sezoane, iar relaţia dintre ei, aşa defectuoasă cum este, evoluează spre un punct final. Lupta lor nu se dă pe un câmp de bătălie.

      Eu cred că nu are rost să interpretăm în vreun alt fel partitura lui Chuck. El nu era un profet oarecare, era chiar profetul. Am văzut de curând o porcărioară de film, Legion, care, dacă ar fi fost realizat de către producătorii lui SPN, ar fi putut oferi încheierea pe care toţi fanii serialului ne-o doream. Spre sfârşit, Gabriel îl ucide pe Michael, nu înainte de a-i spune, referindu-se la Dumnezeu: „You gave him what he asked for. I gave him what he needed”. Aşa şi cu Chuck. În capul meu el e Dumnezeu, pentru că omniscienţa lui nu avea margini, chit că de câteva ori încerca să se scuze zicând că viziunile nu-i vin clare în cap. Păi cred şi eu, dacă intenţia lui era să-i îndepărteze pe fraţii Winchester din coada lui, dar în acelaşi timp, să-i încurajeze să-i ducă munca la bun sfârşit. Dacă laşi un pic la o parte toată povestea religioasă şi încerci să priveşti un pic dintr-o perspectivă istorică, tratează-l precum un rege atotputernic [pentru că asta este], care e sătul să-şi mai conducă împărăţia [din varii motive] şi îşi lasă generalii [arhanghelii] să-şi împartă lumea, ajungând inevitabil la război. Castiel chiar zice pe la primele sale apariţii că este o crimă ca un înger să ucidă un alt înger. Şi, din nou, este inevitabil ca duşmanul de moarte al regelui atotputernic să încerce să profite de pe urma acestui război, dezlănţuind un altul, mai feroce, în schimb.

      Tricksterul nu este Michael. Tricksterul este Gabriel şi chiar dacă în episodul cu cele peste 100 de morţi ale lui Dean nu ne dăm seama de apartanenţa sa la tagma îngerească, aşa cum bine ai subliniat şi tu, lasă portiţa deschisă. Nu cred că scenariştii l-au imaginat de la bun început demn un arhanghel răzvrătit, pur şi simplu s-a nimerit să fie asa. Desigur, îmi place să cred că tot Universul a conspirat pentru ca acest serial să ajungă în punctul în care ajunsese atunci când trebuiau să-i pună punct cu adevărat, iar tricksterul îmi era simpatic. Şi a murit prea uşor. La SPN ca în Lost, ucid toate personajele agreabile.

      Da, sunt de acord cu ideea filmului. Nu ştiu dacă ai început să te uiţi încă la sezonul 6, dar spre deosebire de ultimii ani, este o regresie. Desigur, dpdv actoricesc, şi Jared, şi Jensen sunt la apogeul interpretării, dar povestea este subţirică. Hihi, câta comentariul; aş mai fi putut scrie un post 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s