Job interview


În sfarșit mă sunară, cu o zi mai târziu decât au spus dar eh ce te aștepți de la corporații. Se intâmplă când vor ei, nu când vrei tu. Hotărăsc să mă culc mai devreme. . . . Ce naiba, trebuie să fiu odihnit pentru interviu, nu? Am numărat până la 534, după ce m-am plictisit am început să îmi dau frâu liber imaginației (mă ajută să visez mai frumos), am început să fredonez un cântec obsesie (nu a ajutat) , am dat o fugă până in bucătărie ( lapte nu mai era, evident). Am luat mașina automată de tors in brațe (pe nume Scarț) și m-am pus să ronțai un măr. Când am plecat din bucătărie a inceput să mă miaune ca deobicei din spatele ușii, ce să ii fac. . . M-am îndurat și l-am luat cu mine in pat, uimitor a stat nemiscat până dimineaaaațaaaaaaaa.

Mă trezesc nas in nas cu Scarț. Mă scol. Destinația : Baie. Brrrrr. Frig pe coridoare. Apa este gheața, mă face să vreau să mă spăl pe dinți cu apă caldă. Verific dacă am dat pastă de dinți pe mine (that shit happens – mai ales când mă spăl cu ochii inchiși ). Mă intorc in camera. Ochii deschiși destul de mult incât să nu mă impiedic. Mă uit la laptop, laptopul se holbează inapoi fără să clipească. Incep să verific mail-urile. Aflu că pisicu’ nu dormi prea bine ( se observă lipsa pisoiului).Twitter. Fiecare dimineața ar trebui incepută cu o stire in genul acesta. Nimic nu face o zi mai frumoasă decât o sesiune de râs cu lacrimi. Nu este nouă informația, dar întotdeauna modul de exprimare al tipelor îmi atinge sufletul. Mă uit la ceas și incep să calculez, 5 minute până la metrou, 15 până vine, 15 până la Petrache Poenaru, 5 până ajung la clădirea lor „de sticla”, check in inca 5. Și uite așa ajung aproape perfect, exact cum se recomandă, cu 5 minute inainte. Urc la etajul 5, mă trimite la etajul 4. Recepționere blonde pe amblele etaje. Pam Pam.

Uimitor, nu eram singur, mai erau incă 4 persoane (printre care și fete … bruneta si o roscata -pam pam din nou-). Ne invită in sala de interviu. Aaaaaaaaaaaaand now! Quiz time! Primesc de la HRista 1 o foaie cu un test de limba engleza. Tic-Tac,Tic-Tac. Aparent sunt și pentru limba spaniolă in sala. Dupa 10 minute se aud tocurile, apare HRista 2. Ia testele și pixurile. Vine HRista 1 cu alt test, rămâne suprinsă că nu avem pixuri. Se uită urât la HRista 2 in timp ce ne dă pixuri. Incepem să scriem. Din când în când mai vedem cum trece o femeie de serviciu. Mai bine spus ninja, pentru că pe acea gresie lustruită, spre deosebire de pantofii cu toc ai HRistelor, ” papucii ” lor le permit să se strecoare ca niște pantere imbrăcate in roz și cu basmăluța albastră. Suntem intrerupți. HRista 1 cheamă 2 candidate afară. Se duc spre dreapta( direcția din care venisem). Nu pot să nu observ o mulțime de x-uri mari pe foile din mainile ei, foi cu text scris in stilul testului anterior. . . . Hmmm FAIL! , și lumea mai râde la testele ăstea stupide de gramatică. Continuu să scriu. Termin. Ne iau foile. Ne lasă pixurile. Uimitor sunt primul care este chemat, deși numele meu nu ar fi primul intr-o ordine alfabetică. Ridic paltonul de pe spătarul scaunului, cât pe ce să mă impiedic de fularul evadat din manecă. Mă indrumă spre stânga (first stage * clear! *) Ați vazut vreodată cubiculele acelea din filmele cu corporații americane? Genul acela de „birou” prin care conducerea vrea sa iți spună : ” Știi, nu ești destul de important să ai biroul tău cu vedere, dar nu vrem nici să te simți prost așa căăă … Tadaaaaaa! „. Eu și HRista 2 ne așezam într-un colț, fiecare intr-un cubicul propriu. Incepe interviul. English? But ofcourse. Nu a zis nimic de primul test, a trecut direct la puricarea pisoiului.(evident nu a găsit nimic in afară de blana neagră) Aproape tot interviul am vorbit despre AIESEC, raspunzând pe tema evident.Trecem pe romana inapoi. Îmi mulțumește pentru că am venit. Până vineri ma sună cu un răspuns. Mă indrept spre ieșire. Se intamplă să aud o discuție despre zile proaste, (plouă afara – imi zic eu in gand)dar ei vorbeau despre lifturi. Se pare că în clădire la ei sunt zile bune pentru lift și zile proaste. Pam Pam. Afară plouă. O fi un semn? Ridic gulerul paltonului și incep să dau din coadă fredonând Jingle bells rock in directia statiei de metrou.

Concluzia de final. PRistele>HRistele. Concluzia de azi cel puțin, astept să mi se schimbe părerea.

Reclame

5 gânduri despre ”Job interview

  1. Alex zice:

    Hmm..concluzia finala ? … a merita .. a fost ok ? am si eu maine interviu la ei si nu stiu ce sa fac .. 😀 din cate am citit pe net firma e varza cu mamaliguta rau de tot

    • pisicu' zice:

      Alex, Pisoiu e momentan indisponibil, aşa că voi răspunde eu atât cât îmi stă în putere şi în cunoştinţe la întrebarea ta. Din ce-mi amintesc, am senzaţia că au fost cam neserioşi. Eu îţi doresc însă mult noroc mâine şi te aşteptăm din nou aici să ne spui cum a fost la interviu 🙂

    • pisoiu' zice:

      Mai, interviul a fost banal. M-au supus unui test gramatical in engleza\limba pe care ai aplicat si unui interviu, din alte pareri am aflat ca isi schimba forta de munca la 2-3 luni din cauza stresului si biciului care sta deasupra capului. Succes totusi… 🙂 P.S. : Pisic grabit… ;;)

  2. oana zice:

    Buna! Si, te-au sunat /te-au angajat pana la urma? Ca si la mine s-a intamplat asemanator si inca nu m-au sunat… Mersi!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s